vineri, 29 februarie 2008
Despre Thomas, despre mine si despre decizii
Draga Thomas, stiu ca au mai scris si altii despre si pentru tine. Cu atat mai bine, acum avem material sa comparam si sa alegem partile bune, sa creem un Thomas perfect. Ca sa nu ramai cu impresia ca vei fi atacat direct, voi trece imediat la persoana a treia. Thomas este un barbat frumos, inteligent, solidar si are o masina frumoasa. Pentru societate asta este suficient. Pentru Thomas sunt persoana cu care petrece cel mai mult si mai placut timp. Cu toate acestea inaintea mea se afla multe persoane si multe obiective pentru ca el este un om corect. El joaca de multe ori rolul de care am nevoie la momentul respectiv. Thomas crede ca sunt o femeie puternica si ar fi gata sa ma sacrifice oricand, numai pentru ca pot trece peste orice. Thomas spune ca trebuie sa-mi fac ordine in viata, dar nu stie ca dezordinea n-a fost intamplator facuta. Desi Thomas mi-a daruit un inel, eu sunt singura. Desi incerc de multe ori sa-l inlocuiesc, eu sunt singura. Cand nu e langa mine, fug in multime si acolo e cel mai adanc sentiment de singuratate. Thomas ar fi putut fi perfect, daca nu ar fi vazut lucurile prin ochii altor oameni. Cel mai grav este ca el se complace sa traiasca intr-o lume lipsita de spirit, langa oameni ingusti. El este marele poet obligat sa scrie articole in ziarele locale, la rubrica meteo, este marele maestru obligat sa compuna manele, marele boem obligat sa faca calcule, marele matematician care trebuie sa ii inghita pe cei care spun 5 + 3= 10, marele literat care zambeste cand i se spune ca o carte stralucita este cea a Sandrei Brown, marea inima careia ii e interzis sa iubesca. Si asta numai pentru ca Thomas crede ca asa trebuie traita viata,cu compromisuri mari care multumesc turma. Hai,dragul meu Thomas sa inchidem impreuna ochii si sa bem 10 beri pentru ca a venit sezonul si sa adormim linistiti ca am procedat cum trebuie! Sa nu fim liberi ca afectam si iritam sistemul, sa nu ne atingem visul pentru ca trebuie sa avem limite. Nu conteaza cu ce ne-a inzestrat pe noi natura, conteaza incurcaturile cu care ne-am inzestrat noi pe parcursul vietii. Asta e ultimul semnal de alarma pe care-l trag pentru dragul meu Thomas, in functie de care va mai aparea sau nu in articolele mele. Acum mergem sa cinstim cum se cuvine primavara care a venit si sa mai pierdem timp pentru ca Thomas nu stie cat conteaza cand luam deciziile.
Abonați-vă la:
Postare comentarii (Atom)
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu